Fotbal şi nu numai...

Este ziua de 23 februarie 2008, zi nashpa de iarnă penală.

Când m-am trezit io ( aproximativ pă la 2 dupămasa) nimik nu îmi dădea de bănuit că ziua care abia a început avea să fie magnifică pentru corazzonu meu, pe plan fotbalistic. Dat fiind faptu că nu aveam gram de net mă gândesc să mă relaxez în vana proprietate personală vreo 2 ore.

După vre-o oră de stat la morat îmi sună aparatul telefonic cu tehnologie celulară ...apel de la il Padrino. Îl sun înapoi şi îmi zice că îi tre' înapoi consola că are de bagat pă turbosistem cu Señor Unguru că acesta din urmă o ramas solo aks; îi zc că i-o duc io aks numa să îmi gat tratamentu' la Spa. Împachetez aparatu' cel negru, îmi fac 3 cruci şi mă pornesc spre mirificul cartier rezidenţial, de mare altitudine, Manchseter unde lăbărim vreo 1 oră după care ne gândim să ne mişcăm spre reshedintza lui Señor Grasu', apartament full de gajei (ca de fiecare data cand îi solo Grasu').

Ajungem la Grasu' după un dărab de vreme şi observăm că shorecii deja prezenţi se uitau cum le dădea "U" la mumu la frânarii bucureşteni. 1-1 era când am ajuns noi acolo da după o centrare preluată exemplar, dintre doi apărători de "culoare", pe piept de către vârful de lance clujean D. Goga scorul a devenit 1-2, scor mentzinut până la fluieru' de finish chiar dacă am jucat cu un om în minus mai bine de juma' de ceas. Imediat după golu' lui Goga, Unguru, chimist cu 13 diplome( se spune că ştie formula chimică a unui lichid după culoarea acestuia) şi deţinătorul unui atestat de paralelism cu fotbalu', observă o sticlă de 2 L plină cu un lichid de culoare alb-galbuie şi intreabă scurt: "Ce-i acolo ba...Benzina???", fapt forte posibil, că doră Grasu n-are nici maşină nici drujbă numa o periutză de dintzi şi aia elctrică. După ce râde tătă audientza îi zc la Grasu' să aduca celebra sticlă cu JPu pă care i l-o dăruit Soso cu o zi înainte. Am tras cu Grasu numa vreo 2 guri că era de-aia de prune şi cre că era şi mai bătrână ca Soso. Ne mişcam spre camera mică a celui supranumit "Patronu' " (Grasu') să duhănească ăstia, că în camera mare nexam fumu de tzigară că urma să vină Ketza de la job. În timp ce stăteam cu spatele la "oamenii din manashtur" se bagă ei pă creatzie şi îmi fut un jet de autogen pă bluji, autogen format cu ajutoru spray-ului găsit pă mobila la Grasu'. Surprinzător!!! nu mă crizez şi mănăshuternii apucă să vadă lumina zilei urmatoare (cre' că din cauza proaspătului succes al echipei Clujene şi din cauză că nu am vazut efectele produse nu am avut reactii adverse, că altfel îi mai spargeam la Grasu ceva pahare/căni/ulciore etc.).

Ne despărţim după o vreme fiecare la casa lui şi observ şi io daunele provocate de cele 2 animale mai mult sau mai puţin domestice... şi mă crizez într-un mod extraordinar, da mă gândesc că era fumată treaba şi mă calmez. Mă mai calmeaza şi faptu că la urmatoarea me întalnire cu cei 2 "fantastici" tzâp benzină pă ei şi le dau foc şi zc că s-o aprins şi ei din dragoste ca altzii, so WATCH OUT BITCHES.